Like this:

Dilema consta in a identifica modelul ideal de urmat. A fi uman vine dupa sine cu manifestarea unor sentimente frumoase, dar si negative, ca ura, furia, a spune cuvinte grele / urate celorlalti, a te lasa condus de sentimente “urate”. Voi lua de exemplu furia: am simtit-o de doua ori pana acum intr-un mod serios si pot sa spun ca nu mi-a prea placut: in acele momente, ratiunea era complet intunecata, nu “vedeam nimic” in jur, doar “simteam” ca am dreptate si trebuie sa fac ceva sa imi manifest acea “viziune” asupra lucrurilor. Ca acea situatie nu era de tolerat si trebuia facut ceva urgent. Nu puteam deloc controla acel sentiment care ma domina; reflectand acum asupra trecutului, nu sunt prea mandru de acest lucru: il simt ca pe o slabiciune…

Pe de alta parte, cum ar fi o lume in care toti oamenii incearca sa filtreze acele sentimente considerate “urate”: sa nu iti manifesti dispretul si furia cand esti in trafic, sa nu iti manifesti ura sau disperarea in fata adversarilor, sa nu iti manifesti dezamagirea sau indignarea in preajma prietenilor… Nici un feedback de acest fel celor din jur, ci doar o privire rationala, “inteleapta”.

Se spune ca atunci cand de exemplu injuri cand esti furios sau spui cuvinte grele cand esti suparat, dupa aceea te simti mult mai bine, ca si cum ar fi scapat de niste greutati. Pe de alta parte, alternativa e sa tii pentru tine gandurile neplacute, sa zambesti rece si sa treci mai departe… dupa ore in care porti niste dialoguri cu copii imaginare ale persoanelor ce meritau acele cuvinte si iti spui intr-un final ca nu are rost, ca poti mai mult decat atat. Celalalt nici nu va fi stiut ce ai gandit si va face aceeasi “greseala” fara macar sa banuiasca faptul ca in ochii tai a facut ceva nepermis si de neiertat. Vei uita poate acele mici “greseli” ale celorlalti, dar in subconstient vei ramane cu niste resentimente.

A fi uman e modul care trebuie urmat? Ce facem cu ratiunea, o dam deoparte? Cele doua nu prea se impaca. Oricum ai merge, iesi prost; aparent nu exista modele ideale, poate solutia e sa pastrezi un echilibru, insa pentru acest lucru iti trebuie o gandire rationala? Daca incepi sa filtrezi deja cu ratiunea manifestarea sentimentelor tale, cat de uman mai esti?